Spune, fă ceea ce simți şi la rândul tău apreciază!

Se întâmplă uneori, de puține ori ce-i drept, să-mi fie dor, un dor crunt. Să-mi fie atât de dor de cineva care e departe încât îmi vine să sun şi să îi spun acelui cuiva doar „Vorbeşte-mi, vreau să îți aud vocea, nu contează ce îmi spui, doar vorbeşte-mi”. Şi de multe ori o fac, iar celălalt poate nu îmi înțelege gestul pe moment. Faci ce simți, atunci când simți, mai târziu nu mai are niciun farmec sau niciun rost. De altfel, mi se mai întâmplă să nu reacționez pe moment şi să-mi las impulsul să zboare, iar mai târziu când reflectez asupra gestului să mă gândesc la tipicul „oare ce a fost în mintea mea atunci”. Uneori gândim prea mult şi e mai bine să ne lasăm furați de moment. Clipa dorului pentru mine nu ține mult, pot spune că mi se întâmplă să îmi fie dor doar cateva minute după care s-a dus momentul acela euforic. Dacă pentru mulți dorul e ceva nostalgic, la mine se manifestă printr-o scurtă stare de fericire când mă gândesc la cineva drag.

Era ora 12AM, l-am sunat. El dormea, ațipise pe canapea. Era obosit. Ea vroia să îi audă vocea. Nu îşi vorbiseră de mult timp. Îi era dor, ar fi vrut să-i povestească ceva mai mult, să-l audă doar pe el vorbind în liniştea nopții, dar şi-a cerut scuze că l-a deranjat şi i-a urat doar noapte bună. Era fericită pentru că măcar i-a auzit vocea chiar şi pentru câteva secunde. Noapte bună!

Uneori vocea persoanei dragi poate fii asemenea unui cântec de leagăn pentru copii. Unele momente, nesemnificative la o primă vedere, înseamnă mult mai mult decât un simplu gest. Le mai numim şi micile bucurii ale vieții sau lucrurile mărunte de care suntem etern îndrăgostiți şi care ne lipsesc des. Apreciați orice e frumos în jurul vostru pentru că nu se va mai repeta niciodată acelaşi lucru.

Advertisements